Pentru că meriți

Avatar of kolibride kolibri în Poezii de Rămas Bun 0 comentarii

Posted by : MARIANA MOROZ -SOLOMON
on APRIL 13, 2020

Tu vei fi unica-i spuneai, în diminețile de mai,
Când îmbrăcai sacoul gri în grabă.
Tu vei fi unica, mă crezi? zâmbind îi aruncai,
Neașteptând răspunsul ei, uitai ușa crăpată.

Timidă cana de cafea din urma ta o strânge,
Absoarbe aroma apei de parfum lăsată-n urmă.
Privind prin geam, te petrecea, până în vale,
Să nu-i zărești cumva, o lacrimă ce-i dă târcoale.

Să nu te atingă- întâmplător a ochilor tristețe,
Când număra petale-n poala anilor căzând .
Văzând cum tinerețea rătăcită încet adună,
Resturi de umbre de pe chipu-i amurgit.

Un vânt ștrengar se încâlci în firul ei rebel,
Făcându-și scrânciob, balansoar de doruri.
Ce își purta alene freamătul dulceag,
Valsând romanțe sclipitoare-n gene.

Se-atinge amurgul, lăsând pecetea peste voi,
Rămâi cu anii presărați prin firele albite.
Ușa o-nchide-n urma lui când va pleca în zori,
Să nu-ți răpească făr-de rost din zilele-nsorite.


Cafeaua liniștită s-o servești în zori de zi,
Lăsându-te scăldată în cristale de lumină.
Care să-și dănțuiască dansul licărind,
Prin sufletu-ți sublim și inima de farmec plină.



0 Comentarii

La această poezie nu au fost adăugate comentarii, fii primul!

Pentru a lăsa comentarii este nevoie să te autentifici. Nu ai cont? Deschide unul!