Poem dedicat României şi ocrotitorului ei,
Sfântul Apostol Andrei
Se zice :
Mereu să ai răbdare
Si - o încredere aproape nemărginită,
Că un fulg alb de nea
Din înnaltul cerului va veni
Agale plutind
Si pleoapa ţi-o va mângâia
Uşor şi lin,
Iar pe gene cuminte se va aşeza
Şi cu tine răbdător va aştepta,
Dar până când?
Iată însă că..., în ultima zi a lunii,
Penultuima din an
Ce coincide cu a unui Sfânt
Lăsat în urmă de Fiul Ales, cel înălţat
Aici , în acest colţ de pământ ca.
Întâi mergător, ocrotitor şi creator
Al credinţei noi a neamului tău
Şi Sfântul e...Sfântul Andrei,
Iar odată cu Ziua lui, albul fulg
A venit dinspre zenit
Ca o sublimă împlinire
Plină de sfinţire
După o îndelungă
Şi încordată aşteptare
Ce cu bine şi în bucurie
S- a sfârşit...
30 11 2020
SFÂŞITUL AŞTEPTĂRII
Pentru a lăsa comentarii este nevoie să te autentifici. Nu ai cont? Deschide unul!
0 Comentarii
La această poezie nu au fost adăugate comentarii, fii primul!