Binecuvântare.

de kolibri în Poezii Diverse 1 comentarii

A adunat cerul lacrimi tot anul,
Căci multe rele văzuse de sus.
Cum suferea pe câmpuri țăranul,
Și-o rugă șoptea de necaz la apus.

A adunat cerul lacrimi plini ochii,
De mai scăpa câte una în scrum.
Când vedea cum preface țărâna,
Firul grâului fraged în fum.

A adunat cerul lacrimi de aur,
Dar aștepta-ndurerat să ne vadă smeriți.
Să poată spăla de pe noi din păcatul,
Care seca din omenie și bunul simț.

Prea multe rugi se ridicau spre cer,
De nu-ncăpea în marea sa-nălțime.
Zburau spre Domnul cel de sus strigări,
De sănatate, pace, ploie și lumină.

Se învoi de noi, prea Bunul cu iubire,
Și ne făcu ograda albă de belșug!!
Din cer azi cerne-a dragostei lumină,
Umplându-ni sufletul cu albul lui de sus.



1 Comentarii

  • de DumitruFliurta

    Poate ar trebui să fim mai raționali. Mai ales cei ce iau hotărâri.


Pentru a lăsa comentarii este nevoie să te autentifici. Nu ai cont? Deschide unul!