Inflorita-u trandafirii

Avatar of semanticde semantic în Poezii de Dor 0 comentarii

Au înflorit trandafirii în grădina mamei mele
Îi privesc cu ochii-n lacrimi, în suspin și cu durere,
Mi-amintesc cum mâna ei - mângâia roșii petale
Scuturâdu-le de rouă - cu tandrețe și candoare.
Au înflorit trandafirii, printre ei și multe doruri
Le culeg în al meu suflet și le-nchid cu albe storuri,
Unde ești iubită mămă? După care stea te-ascunzi?
Eu te strig pe nume Mamă... Oare de ce nu-mi răspunzi?
Înflorită-u trandafirii unde-am învățat a merge,
Lacrimile-mi las să cadă... mâna ta nu le mai șterge,
Te mai caut printre stele, poate îmi vei da vreo veste
Să mă bucur de-al tău grai, care imi dădea povețe.
Unde ești făptură scumpă? Ti-am ajuns anii din urmă,
Dă-mi un semn venit din ceruri, dă-mi o ploaie o furtună,
O furtună de-alinare , să îmi sting dorul de mamă
Nu mă vezi acum că plâng, și am lacrimi de aramă?



0 Comentarii

La această poezie nu au fost adăugate comentarii, fii primul!

Pentru a lăsa comentarii este nevoie să te autentifici. Nu ai cont? Deschide unul!