O lume.... pierdută?


O lume.... Pierdută?
Revoluție, sânge, speranță, iubire, ură, deznădejde, dezrădăcinare, prietenie, uitare, Colectiv, sufocare, abatere, zbatere, minciună, pandemie, moarte, speranță...
Trăim în ochiul furtunii. Furtună care schimbă lumea atât de dramatic, încât ne-a făcut prizonieri între normalitate și un viitor incert și violent stigmatizat de după măștile conducătoare. Culorile nu mai sunt ele însele. Vorbele capătă alte sensuri. Iubirea e văzută ca o lingușire: oare ce urmărește? Prietenia devine bază de atac. Devenim insule de normalitate într-un ocean agitat de ură și minciună; insule din ce în ce mai mici, până când se va naște o lume care ne va privi și judeca de după costume, măști, scuturi impenetrabile și impersonale.
Iar înțelepții lor, ne vor arunca la ghenă. Pentru ce? Pentru că am știut să iubim ...cândva! De ce? Pentru că nu am știut să apărăm ceea ce am iubit cândva: viața, iubirea, sufletul!
(Dolca A. Mihăiță, 15.12.2020)”



1 Comentarii

  • Avatar of suride suri

    Atitudine expusă coerent și convingător. Suntem sau ne străduim să fim insule de normalitate, cred că și în fiecare sunt insule de normalitate, sau presupun că ar trebui să fie.


Pentru a lăsa comentarii este nevoie să te autentifici. Nu ai cont? Deschide unul!