Autentificare
Autor: vikO, (20/10/2009 - 17:56)
Surisul tau
ma-nghite-n umbra ta haina
imi joaca feste
Si usor ma amageste.
Ma spinzura
intre culori
ce nu le vad
Le simt
Doar.
Cu trupul viu
de muribund
ma kemi spre tine
sa te-a ting
in spaima viselor
de ameteli.
ma faci okii
sa inkid
si sa ma suspendez
intr-un cosmar
pe-o muchie ascunsa
intr-un bis.
As vrea sa ma acund
A scris roxiana la 04/11/2009 - 10:10:59
Viko, superba poezia. De-a dreptul reusita sintagma "cu trupul viu de muribund" o oglindire a chinului launtric, a vietii spre moarte, a chinului existential. Jos palaria! Dar... de ce inkid si nu inchid? Poate sunt desueta si voi inventati o noua limba... Ma scuzi, era doar o remarca la locul ei, cred, pentru o astfel de poezie care merita respectata.
Pentru a lăsa comentarii este nevoie să te autentifici. Nu ai cont? Deschide unul!