Suflet pierdut...
Autor: bodleu1952, (16/12/2009 - 20:41)
..O istorioară auzită în tren...
Ştii numai de rele; ură invidie, frică,
E tot ce mai poate naşte sufletul tău...
Vorbesc vecinii, când erai mică,
Nu erai copil rău;
Acum în floarea vârstei – ofilită,
Eşti singură în iadul tău;
Ştii – de nimeni nu poţi fi iubită,
Blestem îţi e păcatul greu;
Prieteni cu uşurinţă ai vândut,
Iubirea în picioare ai călcat,
Copil aşa şi n-ai născut,
Loc în viaţă n-ai aflat...
Poţi fi numai compătimită,
Nimic mai mult,
Femeie neiubită –
Suflet pierdut....
- 5 commentarii
- Tema: Poezii Diverse
