Suflet pierdut...

Autor: bodleu1952, (16/12/2009 - 20:41)

..O istorioară auzită în tren...

Ştii numai de rele; ură invidie, frică,
E tot ce mai poate naşte sufletul tău...
Vorbesc vecinii, când erai mică,
Nu erai copil rău;
Acum în floarea vârstei – ofilită,
Eşti singură în iadul tău;
Ştii – de nimeni nu poţi fi iubită,
Blestem îţi e păcatul greu;
Prieteni cu uşurinţă ai vândut,
Iubirea în picioare ai călcat,
Copil aşa şi n-ai născut,
Loc în viaţă n-ai aflat...
Poţi fi numai compătimită,
Nimic mai mult,
Femeie neiubită –
Suflet pierdut....

Comentarii (5)

A scris Alexander_S la 16/12/2009 - 22:06:05

Femeie neiubită.................
Mi-a plăcut mult!

A scris lupusvetlana09 la 16/12/2009 - 22:07:53

Femeie neiubită –
Suflet pierdut....

Trist.

A scris Aalina la 17/12/2009 - 20:34:48

adevarata istorioara,
bine scris...

A scris arty la 17/12/2009 - 22:01:21

in tren multe uneori auzi, mai rar cine o poate scrie, si inca in vers.
mi-a placut

A scris IngerDecupat la 19/12/2009 - 22:23:30

Frumos:) ms la fel sarbatori fericite!!!

Pentru a lăsa comentarii este nevoie să te autentifici. Nu ai cont? Deschide unul!