Cu apa până la genunchi, luna...

Autor: Chris39, (30/12/2009 - 13:32)



Noaptea şi-a despletit cozile negre
Şi s-a întins senzuală peste pleoapele tale...
Cu ochii închişi, sortită depărtărilor gândite,
Nu vezi cum luna dezbrăcată de nori
A intrat până la genunchi în apa lacului,
Liniştind peştii care lovesc cu cozi de aur
Oglinda vălurită...
Te privesc, trecând cu privire încinsă
Peste liniile molatece,
Desenez, desăvârşind un body-painting paradoxal,
Pastel de trăiri febrile,
Şi îţi ating pleoapele cu degete reci
Surprinse de tremur...
Nu spui nimic. Poate nu vrei să sperii luna...
Îţi este teamă să nu se redescopere pudică,
Să nu tragă peste ea, cu grabă mare,
Acoperământ cosmic...
Te laşi dezmierdată şi-ţi înfloreşte
În colţul gurii floarea surâsului...
Joc de umbre pe trupul tău gol,
Dans nebun pe malul unui lac
În care luna face baie, goală...
Pletele nopţii, negre, despletite,
Miros a randez-vous la lumina licuricilor reinventaţi,
Iar degetele tale strâng fire de iarbă,
Smulgându-mă şi pe mine, împreună cu ele...

Comentarii (3)

A scris lupusvetlana09 la 30/12/2009 - 16:01:30

Foarte frumoasă şi
senzuală!!!

A scris bodleu1952 la 30/12/2009 - 16:27:38

Iar degetele tale strâng fire de iarbă,
Smulgându-mă şi pe mine, împreună cu ele...
...Ascuns gând....
Frumos scris...

A scris Chris39 la 30/12/2009 - 20:10:42

Vă mulţumesc foarte mult pentru comentarii şi vă doresc un AN NOU excelent, atât pe plan sentimental, cât şi literar!

Pentru a lăsa comentarii este nevoie să te autentifici. Nu ai cont? Deschide unul!