Pălărie de fetru, impermeabil de vise...

Autor: Chris39, (31/12/2009 - 22:06)



S-au strâns nori deasupra umerilor,
Iar un fulger a sfâşiat retina...
Mi-am strâns visele în jurul trupului,
Ca pe un impermeabil
De care nu mă dezbrac niciodată,
Am făcut un nod speranţei,
Apoi am pus pălăria pe o sprânceană...
Unde te crezi, domnule, în Casablanca? -
Aud o voce venită de nicăieri...
S-ar putea ca acesta să fie începutul
Unei frumoase prietenii cu mine însumi,
De ce nu?
Sunt un trecător grăbit
Prin nelinişte de zi şi de noapte
Căutând amistiţiul interior
Fără să-mi fi declarat, în prealabil, război...
Duc tratative în propria conştiinţă
Şi împrumut dorinţă de bine
Chiar dacă dobânda creşte constant...
Tună.
Percuţionistul ceresc
Stârneşte solo de tobe inegalabil,
Iar copacii unei nevăzute păduri
Pun peste mine acoperişul crengilor
Spre a-mi oferi protecţie cu miros de lemn...
Eu nu sunt capul de afiş al vieţii mele.
Rămân un personaj secundar,
Cu pălărie de fetru
Şi impermeabil de vise...
Orchestra celestă îşi acordează instrumentele
Pentru a-mi cânta la ureche
Singing in the rain...

Comentarii (2)

A scris bodleu1952 la 31/12/2009 - 23:18:38

...Impermiabil de vise... EXCELENT; aceasta e pavăza care deseori ne mai dă puteri să rezistăm loviturilor realităţii.

A scris lupusvetlana09 la 02/01/2010 - 12:38:18

Sunt un trecător grăbit
Prin nelinişte de zi şi de noapte
Căutând amistiţiul interior
Fără să-mi fi declarat, în prealabil, război...

Superb!!!

Pentru a lăsa comentarii este nevoie să te autentifici. Nu ai cont? Deschide unul!