Nu cred.

Autor: DoinaS, (11/02/2010 - 23:25)

Fara frumusetea ta, frumusetea lumii e scrum si cenusa,

Fara bratele tale, bratul oricui e pentru mine lat de spânzuratoare.

Traiesc numai ca sa masor, în fiece clipa, neîndurarea mortii.

Fara ochii tai, ochii mei nu vad decît întuneric,

Nimic nu mai are glas, stinsa e orice lumina.

Ce grea e moartea într-un univers care el însusi moare.

Fara numele tau, numele meu numeste neantul,

Vanat urca din adanc valul marii, urlandu-si disperarea.

Fara frumusetea ta, frumusetea lumii e scrum si cenusa.

Comentarii (0)

La această poezie nu au fost adăugate comentarii.

Pentru a lăsa comentarii este nevoie să te autentifici. Nu ai cont? Deschide unul!