Sonet tropical

Autor: Valeriu, (16/02/2010 - 00:26)

De aş fi fost eu stâncă lângă mare,
M-aş fi lăsat azi noapte sfărâmată
Ca-n zori, când te-ai ivit întâiaşi dată,
Nisip să-ţi fiu, pe plajă, sub picioare ;

Salină de-aş fi fost, munte de sare,
Doar într-o clipă-n apa-nvolburată
M-aş fi topit, şi-apoi, evaporată
Să mă renasc, pe sânii-ţi, grăuncioare ;

De aş fi fost un fluturaş ce zboară,
De buze-ţi mă lipeam, ca de o floare,
Să-mi îndulcesc, de dor, gura amară

Şi la ureche-n strune de vioară,
Te-aş fi-ntrebat nebun de disperare :
De ce-ai venit cu mă-ta, Mărioară ?

Valeriu Cercel

• 4 commentarii
• Tema: Poezii Comice