Paradox mondial
Autor: Valeriu, (24/02/2010 - 18:33)
Pe planeta cu pǎmânt,
E o fiinţǎ cam ciudatǎ,
Se exprimǎ prin cuvânt
Şi se dǎ, emancipatǎ;
Astfel ea, de prima oarǎ,
Tot privind la animale,
A zis cǎ-i superioarǎ
Pe planeta asta mare,
Şi fǎcu legi şi decrete,
Reguli, poate zeci de mii,
Toate ca sǎ le respecte
De la babe la copii,
Da’ şi restu’ de-animale,
Ce trǎiesc cu-acest popor,
Au şi ele un rost mare
Şi trǎiesc în legea lor,
Însǎ dupǎ cum se vede,
Chiar pân’ la ultimul ceas
Animalul, de la lege
Nu se-abate nici un pas,
Dar aceastǎ creaturǎ,
Inventând filozofia,
De la minte pân’ la gurǎ
A nǎscut, hipocrizia,
Cǎ la lege, se tocmeşte,
O pune cu sus-n jos,
Iar dacǎ îi foloseşte
O întoarce şi pe dos;
Asta e dilemǎ mare
Şi mi-e greu de înţeles,
De ce-au mai fǎcut legi oare
Cǎ le-ncalcǎ atât de des ?!...
Chiar la scarǎ mondialǎ,
E-ncǎlcatǎ deseori,
Legea…gravitaţionalǎ…
Vǎd pe mulţi…cu capu-n nori !
Valeriu Cercel
- 3 commentarii
- Tema: Poezii Comice
