Poezii noi (pagina 4)

Un frate şi o soră
fugeau din calea morţii.
Peste câmpii şi ape
în căutarea sorţii.
...

Citeşte mai departe

Ce- o mai fi în Țara mea?
Văd, culoare din culoare
Naște și aș vrea-o soare,
Dar străinii cum vor vrea?
...

Citeşte mai departe

Ca un Ianus cu
Două feţe, spre vară
Şi...surata ei.
...

Citeşte mai departe

De ce lași zilele-ntre noi
Când nopțile ne vor doar împreună?
De ce te uiți iar tristă înapoi
Și nu-ți dorești o dragoste nebună?
...

Citeşte mai departe

Cum reușesc acești netoți
să ne doboare pe toți?
Stau și cântă-n catedrale,
ori la radio, televizoare,
...

Citeşte mai departe

Îmbracă-mi viața în mii de culori,
Și-aruncă-mă-n visul tău cu plăceri
Și până la cer cu mine să zbori
Să uit tot ce-a fost în ziua de ieri!
...

Citeşte mai departe

Pentru tine scriu poeme,
Mi-ești în minte zi și noapte,
Nu fugi și nu te teme
De-ale mele blânde șoapte!
...

Citeşte mai departe

Cireşele pe
Final, caisele ca...
Schimb al ştafetei...
...

Citeşte mai departe

Acum, in preajma
Solstiţiului verii
Şi cald... şi furtuni...
...

Citeşte mai departe

- Cum fulgii se topesc?
Cum soarele răsare?...
-Cum?
-Iar prostii vorbesc?..
...

Citeşte mai departe

Cad norii peste pământ,infern!PLOUĂ PLOUĂ peste inima mea.ploua lacom și dur,de parcă n-ar mai fi plouat.se dărîmă nori se spală ogoarele.e început de vară în care ne pierdem călătorii prin timp. Stau în canapeaua moale sorbesc din ceașcă de cafea picăturile de ploaie alunecă pe privirea îngîndurată.năpăstioasa e asta vară loviți suntem de toate,-poate ca e recompensă a faptelor noastre.înzadar așteptăm medicament pentru suflete.dure ne sunt privirile în tot ce se petrece,ne întrebăm dece suntem astfel loviți?răspunsul e in fiecare din noi....
...

Citeşte mai departe

De mult nu am mai scris ceva,
dar iată, a venit momentul
ca iarași să-mi dau frîu la ce gîndesc,
să mă cuprindă sentimentul.
...

Citeşte mai departe

Când starea mea nu este bună
Și-n minte-mi vin idei nebune,
Doar tu, iubito-n miez de lună
Poți să-i imprimi doar lucruri bune!
...

Citeşte mai departe

trezește-mă să te iubesc
nu lăsa atâta noapte între noi
prea lungă ar fi întoarcerea...
ziua mi te duce în noapte
...

Citeşte mai departe

Îmi cresc copaci în palme,
înfloresc durerile ce-au fost,
îmi cântă ploile la ferestre,
norii mă țin la adăpost.
...

Citeşte mai departe

Esti cea mai dulce din intreaga lume,
Esti tot ce-n lumea asta mi-a dat rost.
Eu am avut putine zile bune
Si aproape toate linga tine-au fost.
...

Citeşte mai departe

Numai a fi...
Şi-a nu iubi !?
E..., prea puţin
Şi rămâi neîmplinit
...

Citeşte mai departe

Eu am asa o intrebare, sau mai bine zis o nemultumire mare. De ce eu nu pot sa-mi editez poeziile personale?.
Eu tin minte timpul cind saitul asta era unul foarte respectabil si plin de vise pentru noii poeti, asa sa spun.
Acum a ramas ca o bataie de joc ... nimic serios... doar scrie si arunca aici... asta e.. cer scuze, insa pentru mine, fiece vers scris aici e ceva foarte personal si important, scuze ca nu sunt Eminescu sau altcineva cu mare talent.
Insa oricum, toti care afiseaza poeziile sale aici, se arunca cu ideea de a-si publica gindurile, emotiile, trairile undeva mai presus de singuratatea poetica. In fiece vers de aici eu vad un suflet... un suflet care striga carte noi toti... in dorinta de a fi auzit...
...

Citeşte mai departe

În grădina mea de vară
Te invit la o cafea...
Mult aștept să vină seara
Să te-admir precum o stea!
...

Citeşte mai departe

Aseară te-am surprins într-o mulțime,
În rochia ta fermecătoare!
Ai calități dumnezeiești cu tine
Și-n jur aduci numai candoare.
...

Citeşte mai departe