Frăţiorii ghiocei


Frăţiorii ghiocei

A ieşit un ghiocel
Şi uitându-se-mprejur,
S-a mirat şi s-a-ntrebat:
- Ce, eu singur sunt?

Dar o clipă mai târziu,
Vede-o ceată-ntreagă,
Cum scoteau alene capul
De pe sub zăpadă.

Aoleu, câţi frăţiori!
Bine aţi venit!
Ah, ce fericit mă simt,
Singur nu mai sunt!



0 Comentarii

La această poezie nu au fost adăugate comentarii, fii primul!

Pentru a lăsa comentarii este nevoie să te autentifici. Nu ai cont? Deschide unul!