OAZA URBANĂ

Pe albia străzilor curge-n acces
Cu sensuri contrarii şuvoiul intens
Ajunge distanţa la decimetri
În pulsul arterei de kilometri

Trec rutierele magic distrate
Poartă povara uşor răsfăţate,
Vin troleibusele să se oprească
Holul saloanelor să împlinească

Tremurul clipei aşteaptă în staţii
Noii veniţii şi proaspăt plecaţii
Riscul mizat pe-un joc a-ntîmplării
Are aleşii în fapta serii

Necunoscuta din stînga zîmbeşte
Cînd rutiera în noapte goneşte,
Înscăunată la geam se agită
Cînd a ajuns să coboare grăbită

Înstrăinata în noapte plecată
Poate simţi o iubire ratată,
Oaza urbană asimilează
Goana ferată cu îngeri de pază