COLUMBII

Undeva departe printre constelaţii
Pe-o planetă Dera mai există viaţă
Pare se mai crede, presupun savanţii
Să simţim surprinderi într-o dimineaţă

Fraţi de raţiune pe navete-fulger
Explorează spaţii şi emit în unde
Careva fantome,inşi în strai de înger
Forme noi de viaţă transparente-oriunde

Tainic se agită, făuresc destine
Într-o propulsare mii de ani lumină
Zboară visătorii încrezuţi în sine
Că nu-s singuratici specie divină

Calm navigatorii prin imensitate
Caută, ascultă un semnal de viaţă
Creeri electronici, imagini filtrate,
Stări echivalente,altă performanţă

Dar riscînd Columbii primii se înşală
Calcule greşite duc spre naufragii
V-a veni Vespuci cu harta astrală
Să ne poreclească, să-i cedăm omagii

Cînd nu vine nimeni ispitim trecutul
Şi-ncercăm să facem pe nisipuri diguri,
Ce fel de materie e necunoscutul?
Dar răspunsu-i lipsă şi rămînem singuri.