Din dorul dus al dragei mele

Avatar of zagornade zagorna în Poezii de Dor 3 comentarii


Nimic nu este ce se pare,
Si tot ce a fost, a fost cindva,
De rog la tine azi chemare,
E pentru ca nu esti a mea.

Caci sa fi fost de plictiseala,
M-as sinucide intr-o zi,
Ah cit de las in repeazeala,
Dorind de a te pedepsi.

Si pentru ca nu esti a mea,
Plecat cu chipul in neant,
Azi nu-mi straluce nici o stea,
Sub negru cer de brilliant.

Si bate vintul in perdele,
Si tremur. Ce copil mai sint:)
Din dorul dus al dragei mele,
Cu amintirea ma alint.

Dar toate sunt simple iluzii,
Hranite din dorinte mici,
Incet incerc sa trag cocluzii,
Din ce obisnuiai sa-mi zici.

Vazind salvare doar in moarte,
Am sa revin spre un sfirsit,
Cu-o mica carte pentru tine,
Despre ce-am fost si ce-am iubit.



3 Comentarii

  • Avatar of AL05de AL05

    Foarte frumoasă!
    Cum a rămas neremarcată?


  • Avatar of zagornade zagorna

    singur nu pot intelege.... cummmm? :-) lipsa publicului
    mersi


  • de fantoma14-87

    ...impresionant de frumos.........pina la lacrimi....de ce oare ma regasesc printre versuri....
    De ce oare nu ai fost al meu?
    De ce te-am dorit doar eu?
    De ce alaturea mergind,
    Nu ne-am lasat purtati de-un gind?
    Nu ne-am predat iubirii mute,
    Nu ne-am dorit trairi placute...
    Probabil eram paraleli,
    Pe harta vietii conturata,
    Sau poate-am fost la ochi legati,
    Pe drumul sortii, separati...
    De tineretea-nca necoapta...


Pentru a lăsa comentarii este nevoie să te autentifici. Nu ai cont? Deschide unul!