Replică poeziei lui Nicolae Dabija "De dragoste"

Distihurile impare sînt scrise de Nicolae Dabija(-), respectiv, cele pare fiind replica mea la ele.(--)

- Zarea se -nnorează. Cad de sus omături.
Dor îmi e de tine , chiar cînd ești alături.

-- Luna strălucește, străzile-s pustii,
Te aștept întruna-n noapte ca să vii.

- Frunza se destramă. Ceruri cad în ape.
Dor îmi e de tine , chiar cînd ești aproape.

-- Bruma se așterne pe caldele-mi pleoape
Te aștept întruna ca să-mi fii aproape.

- Iar afară plouă, ceruri viscolesc-
să nu mă mai satur să te tot privesc.

-- Mă alină firav, norii albi, cerești.
Mă cuprind fiorii cînd mă tot privești.

- Draga mea, iubito, floare-ngîndurată-
a mea întotdeauna , și-a mea niciodată.

-- Dragul meu, iubite, preaputernic zeu
A ta voi fi-n vecie, și tu vei fi al meu.

- Oare și atuncea , după ce-o să mor,
tot așa de tine o să-mi fie dor?!

-- Și atunci cînd timpul ne va despărți
Tot cu tine, dragă, dorul meu va fi!