MI-E DOR


Fii langa sufletul meu
in tacerile adanci ale fiintei mele
si mangaie gandul....
gandurile ce-mi infasoara trupul
cu numele tau drag
vrau sa adorm cu tine in gand
cu tine in suflet
cu tine in centrul fiintei mele
tu, tu, tu esti universul meu
chiar daca imi spui
sa nu te pun
pe cea mai inalta treapta
a scarii mele de zi, de noapte
si fiindca veni vorba
noaptea e sfetnicul meu dur
in care imi vad dorul arzand pe ganduri
in jarul inimii tale
Oare in somnul tau profund
nu auzi valvataia flacarilor
ce ard in dorul meu
pentru gura ta
pentru verdele campiei, si al padurilor adanci
pentru gura ta ce ma face sa ard la atingere
sau pentru bratele tale ce ma cuprind
atunci cand ne intalnim in scurtele noastre vederi
in care as vrea sa stau
pana la sfarsitul sfarsitului
dar.....stiu...
stiu ca nu-i posibil
o asa lunga vedere....
de aceea in noptile pline cu nesomn
dorul meu alearga
spre inima ta
spre centrul iubirii tale
din inima ta
unde vreau si-mi inchipui
chiar de va fi doar parere
ca acolo m-ai asezat
mai inainte de tot si de toate.
Cand citesti aceste randuri
dorul meu incins
te inconjoara de la stanga la dreapta
si apoi de la dreapta spre stanga
sau de sus in jos
plecand apoi de jos in sus
dand rotocol tandru si dulce
intr-o coloana infinita,
spiralata
pe intreaga ta fiinta
dupa care jinduiesc clipa de clipa
ora dupa ora
zi dupa zi
masurand timpul in clepsidra albastra
a timpului meu.
Auzi oare timpul meu mergand?
il simti in umbra pasilor tai?
Imi e atat de dor!!!!!!!
incat daca ai intinde mana
ai putea sa-l pipai
sa-l mangai asa cum mangai valul
din imensitatea marii
ce cheama in tanguiri
si tipat de pescarusi
gandul si glasul tau tacut........
Imi este atat de dor!....



0 Comentarii

La această poezie nu au fost adăugate comentarii, fii primul!

Pentru a lăsa comentarii este nevoie să te autentifici. Nu ai cont? Deschide unul!