Prizonier

Prizonier eram si ma simteam bine,
Crezand ca am un adapost.
A fost,cand nu credeam in sine,
Cand schimbarile nu aveau un rost.
Eu traiam pe azi…sau….cel mult pe maine,
In asteptarea rotunzii luni.
Fericit de a bucatii paine
Si mare realist la minuni.
De prizonier….eu nu stiam
Sau al lumii larg peste cele porti de fier….
Atunci….cu intunericul ma alinam
Si asteptam sa pier….

Cica eu….pot sa sparg intregul univers...
Sa merg pe Marte si inapoi
Iar de vreau…s-o fac invers,
Sau poate sa ascult natura pana joi….
…..Imi spuneai tu cand eram in doi.

Azi iar………sunt prizonier…..nu ma simt bine…….
Nu mai am…...nici adapost……
Astept sa pier…...maine…….
Nimic…….nu……are……rost.