Toamna


Stelele pe cer apar, luna din nori se iveste,
Stau chitit, ascuns dupa un geam-
Te astept sa vii, cu mari nadejde.
Greierii isi cinta a lor cintare
Broastele repete-n urma lor,
Eu ascult cu drag si bine-mi pare
Ca esti linga mine cind adorm.
Si vazduhu-si lasa a sa ceata densa
Peste codrul jalnic, vesnic oboist,
Ramurile vietii, devin tot mai grele
Cazind jos pe solul aspru amortit.
Vintul bate tare, suiera cu groaza
Ratacita mama-si cauta puii sai
Nelinistita-n suflet, vai de biata mama!
Pacat e sa ramina fara odrasla ei.
Tot zbuciumul creaza priveliste urita
Natura-i suparata ce oare o irita?
Se plinge credca noua de chinurile ei
Parasite-i biata de toti copii sai .
Codrul mi se plinge uitarii noi am dat
De multe vreme-ncoace nu l-au mai vizitat
Si dealurile toare sunt astazi parasite
Sau intins cu valuri negre ingrozite,
Si vremea isi arata, cruzimea a ei toata.
Nemilostiv e timpul in care noi traim,
Ieri vorbeam cu un batrin la poarta,
Astazi tarina crunta dau pe al sau mormint.



0 Comentarii

La această poezie nu au fost adăugate comentarii, fii primul!

Pentru a lăsa comentarii este nevoie să te autentifici. Nu ai cont? Deschide unul!