Trec zile

Trec zile…
Tot alba-i ramasa scrisoarea
Ce-am zis ca ti-o aduc la rascruce…
As umple-o cu lacrimi sarate
As tine-o la piept ca sa muste
Din ritmul inimii mele nebune
Apoi as lasa-o la poarta
De vant sa se lase purtata
Dar el oare unde mi-ar duce-o?
Prin preajma sau poate departe
Si cum te gaseste pe tine?
In frig, imbracat in tacere
Sau poate in brate straine…
Si-ti da oare vantul ravasu-mi
Si oare-ti surprinde uimirea
De atata caldura ce-ascunsa-i
In pagina alba pe care
Incrustat este dorul de tine?
Trec zile…
Si a -nceput sa ninga!
Cuvintele-mi nespuse
Se transforma-n fulgi
Primeste acest tacut juramant
Si raspunde-mi!
De albul iernii nu mai poti sa fugi!