Capilă în sentimente

Îmi trăiesc copilăria,
Atîtea gînduri și nevoi,
Înconjurată de clipe de dragoste,
Mereu am o lacrimă de plîns.


Nu plîng că nu am de mîncare,
Sau o cană de apă cui da,
Dar lacrimile se curg șiroaie,
Cînd o strig pe bunica,și nu o pot vedea.


Mi-e dor de ea,să o mai văd odată,
Masa întinzînd-o peste ani,
Mă doare că a rămas singurică,
Neștiind grija oricărui ban.


Mi-e frică de ziua,în care,
Din copilă voi ajunge în bătrîni,
Și n-oi avea pe nimeni alături,
Doamne,păzește-mi ruga,
Ține-mi familia aproape,te rog.