Dulcele vuiet de vânt
Ne trece prin unicul gând,
Prin șapte coline faimoase
Prin unul din cele frumoase,
Orașe ce stau ca și Dave,
Cetăți, din timpuri Moldave.
Cu cei din mai bravi moldoveni
Cu-acei seculari Hînceșteni.
Aici suntem noi,
Din vechiul zăvoi
Noi suntem stăpâni
Am prins rădăcini
Aici ne-adunăm
Aici toți cântăm
Cu glas strămoșesc
Hîncești, te iubesc.
Dulcele dor de acasă
Ne strânge pe noi iar la masă
Căci toți am crescut pe-ale noastre
Șapte coline frumoase,
Oraș ce stă ca o Davă
În inima veșnic Moldavă
În sufletul meu Românesc
Mereu îți șoptesc,
Mereu îți șoptesc
Hîncești, te iubesc.
A. Iacub
Vatra
Pentru a lăsa comentarii este nevoie să te autentifici. Nu ai cont? Deschide unul!
0 Comentarii
La această poezie nu au fost adăugate comentarii, fii primul!