TOAMNA CEA PLAPÂNDĂ

TOAMNA CEA PLAPÂNDĂ

Cărări ascunse şerpuiesc sub dealuri,
În râuri apă se clatină în valuri,
Deasupra rândunele în zbor îşi lasă cântul
În zborul lor armonizat cu vântul.

E toamnă, e toamnă iar afară,
Copacii zgribuliţi visează înc-o vară,
Pământul s-ambrăcat cu haina să de gală
Şi-o poartă pan'la iarnă, cu cinste şi cu fală.


Culoarea-mbietoare de-un galben ruginiu,
S-antins peste ogoare, sub cerul străveziu,
Armură s-a făcut şi paloş de izbândă
Sub anotimpul iernii, în toamna cea plăpândă.