Rup singurătatea

Avatar of ManuManude ManuManu în Poezii de Dor 0 comentarii

Rup singurătatea

Mi-e timpul împărţit cu gustul dulce-amar,
E socoteală clară făcută c-un pahar,
Port simţul la dospit, în tăvi de mângâiere
Crescut în importanţa căzută în durere.

E timpul pentru coacere la ardere mai mică,
Mă-ntorc să iau o doză din arderea de frică,
Lumină şi-ntuneric căzute-n sfânt hotar
Să rup singurătatea din gustul dulce-amar.





0 Comentarii

La această poezie nu au fost adăugate comentarii, fii primul!

Pentru a lăsa comentarii este nevoie să te autentifici. Nu ai cont? Deschide unul!