În patul nemuririi

Avatar of ManuManude ManuManu în Poezii de Dor 0 comentarii

În patul nemuririi

Cobor şi mă întorc în patul nemuririi
Să gust din fericirea infinitului.
Chem fiecare celulă sanguină
Pentru drumul spre tine.
Prind chemarea ta cu un zâmbet
Din singurătatea copleşitoare.
Abordez cuvântul apus peste noi; Zicându-i:
Ascult şoaptele gândului tău ce mă răsfaţă cu vise
Şi mărturisesc că mă simt mai aproape de tine
De când am coborât în patul nemuririi tale.



0 Comentarii

La această poezie nu au fost adăugate comentarii, fii primul!

Pentru a lăsa comentarii este nevoie să te autentifici. Nu ai cont? Deschide unul!