Mi-e trupul doar sudori…

Mi-e trupul doar sudori…

Cuprins de dor tu stingi atâtea aşteptări,
Te pierzi în neiubire, te pierzi printre visări.
În toate curge timpul… izvorul nesecat,
Un cântec alb, tăcut, prin gândul tău curat.

Necuvântate stau iubirile apuse
Pe-atâtea clipe vii în infinituri duse.
Nu pot să uit, nu pot să las visarea
Să-ţi calce sufletul sau poate aşteptarea.

Rămân purtată-n vânturi, mă văd într-o răscruce
Şi piatră mi-e cuvântul pe care nu-l pot duce.
Te-am căutat în anotimpul definit de stele,
Te-am căutat adesea în gândurile grele...

Pe drumuri mă urnesc să vin… Să te iubesc.
Cu ultima speranţă, mă leg, mă contopesc.
Cu nopţile-ncărcate de stele printre nori,
Am obosit o clipă. Mi-e trupul doar sudori !