Simplă lumânare

Lumină sunt într-un întreg,
Dar totuși, lumânare.
E de-ajuns să mă atingi
Și mă transform în Soare.

Iar spre Apus, atât doar vreau:
S-adorm sub a ta coastă.
Însă... pot doar sa te mângâi
Cu raza prin fereastră.

Un vis, un vis eu am acum!
Să te înalți spre mine,
Pe un minut măcar aș vrea
Să am parte de tine.

Ore întregi stau și aștept
Ascuns de nopți, de nori,
Ce nu-mi dau voie să-ți arăt
Pe ce cale să zbori.

Departe ești, nu-ți simt măcar
Suflarea și mă doare.
Mai bine iarăși mă transform
În simplă lumânare.