Icoana,vântul,focul și apa

Icoane,sunt peste tot
Mă închin luminii lor
Orbirea mi-o tămăduiesc

Vântul,
negrul îl alungă in văgăună
tragică a nopții,
Dar el rămâne,pe un cer fără de nori

Focul,
arde imaginea prăfuită
prefăcând-o în scrum
ce,bucuros zboară
prin pacea văzduhului

Iar apa
curăță pete iluzorii
de pe sticla drumului tău
Translucid imaculată este poteca vieții
in urma căreia pașii tăi
se pierd,nu se mai văd

Sunt icoana,vântul,focul și apa
Icoana înflăcărată lumineaza in bătaia vântului
pe un lac,in surdina muzicii de valuri
Sunt eu,pe pamant