Ultima întâlnire a iubirii
Vine o lună în casa viselor
ca să se lase prin poeme
pe raze de speranțe.
Eu mă înalț din gândurile frigurilor
și risipesc mugurii de dor.
Ce strâmtorare de nopți se vestește
acum între degete!
Ultima întâlnire a iubirii
a fost; mama, ca o inimă a viselor noastre,
dar iată !Luna se arată pătimașă în cămașa nopții.
Ultima întâlnire a iubirii
Pentru a lăsa comentarii este nevoie să te autentifici. Nu ai cont? Deschide unul!
0 Comentarii
La această poezie nu au fost adăugate comentarii, fii primul!