Popor




Numai vise si sperante,
Numai umblet fara urma...
Ca un vint din arogante
Viata noastra ce ne-o curma.
Ma trezesc din somn de griji
Ce m-arunca-n viitor...
Si-ti vad ochii mari si plinsi
Scumpul meu...iubit popor;
Nu-ti mai vreau soarta amara
Si nici saracia-n cirje...
Inima ce fac sa-mi doara,
Sufletul ce mie-mi frige.
Vreau doar fruntile senine
A parintilor iubiti,
Linga ei ma vreau pe mine
Privind ochii lor cuminti.
Rugaciunile-mplinite
Faca omul mai frumos,
Si a pace-n aer cinte
Fluiere sunind duios.



0 Comentarii

La această poezie nu au fost adăugate comentarii, fii primul!

Pentru a lăsa comentarii este nevoie să te autentifici. Nu ai cont? Deschide unul!