Marea în amurg

Avatar of amely-delyde amely-dely în Poezii de Dor 2 comentarii

Pe jumătate îmbrăcaţi în marea neclintită,
Secundele bronzate la orizont ne-alintă!
Pictând tăceri albastre pe buzele flămânde,
Ne adânceşte dorul sub soarele fierbinte!

Secundele răsună, sub cer, deasupra mării!
Prin părul parfumat de amurgul serii;
Iar liniştea tot cade în necuprinsa zare,
Când dorul arde-n noi, de-atâta nerăbdare.

Valuri ne îngână, cu glas, ochii fierbinţi!
Şi buzele arse de soare, sărate si cuminţi;
Ne strânge-n braţe marea şi ne dă culoare,
Când soarele încape - într-o ‘mbrăţişare!

Cerul în amurg, flămând de mângâiere -
Ne preschimbă-n stele, arse de tăcere;
Văpăi ne răscolesc - privirile carnale -
Lăsându-ne pe tâmple doar dor şi alinare!

Privirile fierbinţi se adâncesc în mare,
Căutând pe plajă un loc de evadare…
Cu fire de nisip … ne creionează luna!
Şi ca o simfonie - ne mângaie întruna…


Ludmila Bulgari
https://clape-de-pian.blogspot.ru/2017/07/marea-in-amurg.html



2 Comentarii

  • Avatar of Larysade Larysa

    Iubire si mare...un tablou minunat , am citit cu placere !


  • Avatar of amely-delyde amely-dely

    Merci, Larysa!


Pentru a lăsa comentarii este nevoie să te autentifici. Nu ai cont? Deschide unul!