Fiica neamului meu

Avatar of pruteande prutean în Poezii Patriotice 4 comentarii

Neamul meu nu se mai pierde
Cu privirea-i de icoană,
Cu zâmbirea-i de blajină,
Cu ținuta-i de stăpână.

Fiica neamului răsare
Din serbări cu doină-n mugur
Și din versul ce ne doare,
Și din fapte ce ne bucur.

Visul ei e visul Țării!
De-om putea să-l înțelegem,
Vom da suferinți uitării
Și credință dăinuirii!

Învelește-a ei năframă
Neîncrederea și tânga,
Răzlețirea fără mamă,
Străinimi cu viață strâmbă.

Și urmașii-pe măsură!
Vin deja, așteptând mame
Cu privirea de blajină,
Cu făptura de stăpână...

Se desfac sub sârbe munții!
Curg pe văi sub bucium dacii-
Cu veșmintele-nvierii,
Cu-nfrățire-n stema Țării!

Neamul meu nu se mai pierde
Cât avem fecioare pure,
Că aceasta ni-i averea,
De-aici forța și securea!

Voi, părinți,
și Mamă-Țară,
aveți grijă de fecioare!



4 Comentarii

  • Avatar of marcude marcu

    imi place treaba cu securea si-s curios daca is fecioare pure cum nu se pierde neamul se inmultesc prin fotosinteza?


  • Avatar of Larysade Larysa

    Un îndemn bun si frumos, doar nu stiu daca mai exista șansa de a fi urmat...


  • de Flav

    Pe ,,fecioarele pure'' privite intr o acceptiune larga a termenilor asa cum reies din poezie, parca nu mai pune nimeni pret in zilele noastre, apartinem unei societati bolnave ce pretuieste alte valori


  • Avatar of pruteande prutean

    Vă mulțumesc mult pentru comentarii.
    Spre fecioarele pure privirile sunt ale noastre: ale mele, ale tale...
    Și ele sunt surorile noastre, fiicele noastre...Lumea asta suntem noi.
    Mai sus căpșorul: dacă mai vrem, se mai poate.
    Succes!


Pentru a lăsa comentarii este nevoie să te autentifici. Nu ai cont? Deschide unul!