Suspină râul

Suspină râul
....................................
Suspină râul,la vale curgând
Şi sapă cu lacrimi amare,adânc...
În stânci milenare cu brâu de argint
Ce-și leagănă codrii cu frunzele-n vânt.

Iar soarele-și scaldă coroana de foc
În valuri cristale,ce nu stau pe loc...
Și cerul cu stele,în noaptea senină,
Dansează cu luna,în albia plină.

Norii se-adună pe stâncile goale
Şi scutură codrii de frunzele pale
Ce se lasă purtate de ploaie şi vânt,
Creste golaşe îmbracă-n veşmînt.

Alocuri,e lină...dar nu se opreşte,
Se lasă spre valea pe care domneşte.
Cu susur de valuri în liniştea serii
Coboară din creste,izvorul tăcerii...

Se varsă în râul ce curge agale
Şi nimic nu poate să le stea în cale,
El îşi urmează acelaşi curs firesc
Până în marea cea mare unde se unesc.

de Gheorghe Deniștean
(Denygigi)10.11.2017