În ceasul trist al nopții,mă destăinui.
Se multiplică durerea în tăcere...
Nu..! N-am să-ți spun adio,niciodată..,
În fața morții,îți spun:La revedere!
Mărturisesc în prag de despărțire
Cînd timpul se sfîrșește:Te-am iubit nespus...
Mi-ai dăruit momente de iubire..
Au fost momente!dar a fost de-ajuns.
Și îmi ascund și lacrimi și durere
Și-ți dăruiesc un zîmbet
larg si cald ,
Să-ți amintești de mine,cu plăcere..
Ca să iubesc,doar tu,m-ai învățat!
Așadar,strînge acum toată durerea
În pumnul tău.. și vreau să o zdrobești,
Eu plec,dar îți rămîne amintirea...
Nu vreau să plîngi,vreau doar ca să zîmbești.
Nu am să-ți spun adio,niciodată,
Acum sau in momentul care vine!
Nu plînge-n urma mea,vreau să zâmbești,
Fiindcă destul am plîns eu,pentru tine..!
Și cînd apune noaptea peste mine
Îmi înflorește-n suflet o speranță..
Am să te caut,vom fi împreună,
Din nou,noi doi...,dar intr-o altă viață......
Niciodată,adio...
Pentru a lăsa comentarii este nevoie să te autentifici. Nu ai cont? Deschide unul!
4 Comentarii
wow... ce poezie...
Hey..Alo...sper ca e doar o poezie..???
E doar un sentiment ce moare,
Un vis care apune...
Dar pe firavul fir al vietii
Răsar visuri si mîine...!
De-aceea să trăim prezentul
Si să fim fericiti...!
De pleacă un vis,rămîne altul...
Așa sintem sortiti!
Multumesc că ați trecut pe aici domnul Marcu
Multumesc Samuel Nichita pentru apreciere