În al zilei freamăt,izbitor și deranjant,
Rătăcește pierdut omul zilelor de ieri,
Plecând de la calea mult căutată,
El se-ndreaptă spre proiecția repetiției,
Viitorul este al său gând,
Și când acesta prezent devine
Nici nu știe ce s-a-ntâmplat,
Preocupat de cuvinte scrise fără noimă,
Deranjat de haina prost purtată
Sau ocupat să ajungă dintr-un loc în altul,
El uită să se oprească pe drum pentru odihnă,
Să se privească în interior,
Sau să șoptească o vorbă dulce,
A creat rapid o lume distrasă,explozivă și nesănătoasă,
Iar acum trăiește rapid,distras,exploziv și nesănătos,
Odă omului condamnat în propria-i lume!
Cotidian
Pentru a lăsa comentarii este nevoie să te autentifici. Nu ai cont? Deschide unul!
2 Comentarii
O introspecție a ceea ce am devenit. Într-o viață întortocheată în care se aleargă după tehnologie și confort, ne-am pierdut .. de simplitate,principii sănătoase, altruism, adevăr..
Târziu conștientizăm că nu contează anii din viața noastră ci viața din anii noștri.
Profundă oda ta. Transmiți multe. :)
În vremea cocialismului eu char mă gândeam de ce trebuie graba și alergarea asta cu puțin folos. Multă neperfectiune este în societate, dar nu știu ce orânduire și cand va face perfecțiune.