soluția e să cauți miezul tău de "anormal"
și să-i împrăștii semințele
unde-or răsări
acolo ești tu
simțindu-te ființă
restul pământului de lume care mai bântuie în clepsidră
se sfărâmă oricum
sub cerul care-și întinde aripile veșniciei
nu mai e mult...
dar puținul care suntem
poate fi o clipă de etern...
Clipă de etern
Pentru a lăsa comentarii este nevoie să te autentifici. Nu ai cont? Deschide unul!
4 Comentarii
Trebuie să realizăm unicitatea pe care fiecare dintre noi o are în el,poate că acel lucru special din fiecare care ne îndeamnă la creație este singura certitudine că personalitatea noastră va dăinui mai mult decât viața și decât multe alte lucruri trecătoare pe care le strângem pe lângă noi.
De acord ! Exact acesta este mesajul...
Spunea Marin Preda "Toată forța spiritului trebuie concentrată în creație dacă vrei să nu rămâi la marginea marilor culturi".
Intuind aceeași idee Larysa ne arăți prin versuri extensia personalității .. și poate fi "o clipa de etern".
Întotdeauna voi pleda pentru libertatea de exprimare a personalității, pentru depășirea limitelor mentale ce ni se impun, pentru "a îndrăzni" să fii așa cum ești : unic .
Mulțumesc Ana !