Citesc atâta dramă

Citesc atâta dramă
---------------------------
Citesc atâta dramă
În ochii-i de copil...
Dar nimeni nu-l bagă-n seamă,
Doar câinele-i docil.

Un colț de pâine neagră
În mâna lui ținea,
Și avea să îl împartă
Cu cel ce-l însoțea.

Sta întins pe-o bancă,
Murdar și ne-ngrijit,
Fiindcă a lui mamă,
De mic l-a părăsit.

Plăpând și fără vlagă
Privea într-o vitrină...
Căci inima-i pribeagă,
Poftea o mandarină.

Un domn,văzând copilul,
Se-apropie de el....
Și-i mângâie și chipul,
Și câinele fidel.

Cu voce blândă întreabă:
-De ce stai afară singur?
-Nu am bani de-o prajitură
Și pe nimeni împrejur...

Nu am tată și n-am mamă,
Sunt copilul nimănui....
Umblu cu câinele pe stradă
Și trăim din mila Domnului.

Poți citi atâta dramă
În ochii lor de copilași,
Iar sufletul te îndeamnă
Să-i ajuți pe nevoiași!

De Gheorghe Deniștean
(Denygigi)01.07.2018