Puritate

Avatar of suride suri în Poezii de Toamnă 3 comentarii

cândva împleteam împleteam
ghirlande nesfârșite
nesfârșite ca timpul
de frunze
cândva ca timpul
fără ore eram doar cu stoluri
stolurile lungi ca ghirlandele
foșnitoare
nu știu pentru ce le împleteam
împleteam și ne roteam
ne roteam și râdeam
în ora nesfârșită cândva
mama era totul și totul
încăpea în leagănul frunzei
și se legăna
acum împletim
împletim palide amețitoare
stoluri de ore și cuvinte
și ploaia o leagănă pe mama
într-o picătură



3 Comentarii

  • Avatar of Larysade Larysa

    Suav, nostalgic, un remember necesar acum când doar "împletim palide amețitoare stoluri de ore și cuvinte..."


  • Avatar of suride suri

    Toamna, la grădiniță, împleteam cu toți copiii ghirlande foarte lungi, sau așa păreau, de frunze căzute. De la această amintire a pornit nostalgia. Știu doar că eram absolut absorbiți de această ocupație, aparent lipsită de sens, și că ghirlandele mă vrăjeau complet.


  • Avatar of Larysade Larysa

    Ce frumoasă amintire ! Probabil pe atunci nici nu gândeai că o vei renaște în versuri...


Pentru a lăsa comentarii este nevoie să te autentifici. Nu ai cont? Deschide unul!