ÎN ZADAR


Nebun sunt după tine
Chiar dacă mă omori,
Alăturea de mine
Te-aș vrea până la nori!

Cu gândul zbor departe,
Cu vise mă îmbrac,
Povestea-mi într-o carte
De-un timp eu o remarc.

Iubesc a ta ființă,
(Așa cum este ea)
Icoana și credință
O vreau în viața mea.

Te văd a mea mireasă,
Te văd de când te știu,
Dar soarta-i dureroasă
Și cred că-i prea târziu.

Ambiția mă-ndeamnă
Să nu te uit deloc,
Cu cicatrici mă-nseamnă
Iubirea cu-al ei foc!

Ridic mai des privirea
Spre cerul înstelat,
Și caut împlinirea...
Colind în lung și-n lat.

Și-o vrajă mă împinge
Spre locu-n care ești,
Iubirea-mi nu se stinge,
De ea tu te ferești!

Nebun sunt după tine,
Nebun sunt în zadar,
Mereu tu lași în mine
Același gust amar!

REC, CACERES, 22.02.2020



0 Comentarii

La această poezie nu au fost adăugate comentarii, fii primul!

Pentru a lăsa comentarii este nevoie să te autentifici. Nu ai cont? Deschide unul!