O întrebare

Avatar of Foameade Foamea în Poezii despre Viaţă 1 comentarii

Momentul oportun e acum,
Țelul suprem nu-i consum.
Spre el drumul de nu găsesc,
Nu bat pași pe loc, mi-l croiesc.

Prin lanul neumblat, neînceput
N-am frică de piedici, iau lecții
Spre țintă țin drumu' încrezut
Îmi desenez calea vieții.

Cu barba sus, îndesat,
Cu părul în vînt ca o flamură
Plantez pași pe substrat -
Pictez pe hartă o ramură.

Cu entuziasm calc pe greble.
Mă străduiesc să n-o calc la bis.
În jur văd cîrduri de zebre,
Care încă nu s-au decis.

Mă iscodește o întrebare:
Să fie atît de simplu
Să-ți faci singur cărare...
De ce alții pot, dar eu nu?



1 Comentarii

  • Avatar of Jucude Jucu

    Cu entuziasm calc pe greble și eu
    și la bis se întâmplă, oricum
    viața e o aventură misterică.


Pentru a lăsa comentarii este nevoie să te autentifici. Nu ai cont? Deschide unul!