Dorință și contemplare din neființă


Dorință și contemplare
din neființă

Un fost viețuitor, trecut în neființă, își exprimă
a sa dorință :
Eu sunt acum aici, doar un pumn de țărână,
dar tu, dacă treci pe lângă acest SĂLAȘ al meu,
roagă-te la Dumnezeu, să odihnească în ceruri
sufletul meu, gândind, că și tu vei fi cândva
la fel ca mine !!!

Cerul nu va mai fi senin, și lumina
soarelui nu va mai străluci pe el,
întunericul va fi necuprins și infinit
și tot ce-a fost odată viață pe pământ,
pentru puțină vreme, doar, amintire
va mai fi.

Aceasta va fi soarta pentru trupul
creat de Dumnezeu din țărână și lut,
dar sufletul dăruit prin Har Sfânt,
la El se va întoarce și va răspunde
de tot ce-n scurta viață a făcut .



0 Comentarii

La această poezie nu au fost adăugate comentarii, fii primul!

Pentru a lăsa comentarii este nevoie să te autentifici. Nu ai cont? Deschide unul!