Dor de trecutul meu de viață,și nostalgic după cei pierduți

Dor de trecutul meu de viață,
și nostalgic după cei pierduți.

Căzut în meditații acum,
după anii ce-au trecut,
nostalgic sunt după cei pe care ,
din viață i-am pierdut.

Părinți și frați și prieteni dragi,
cu toții azi au dispărut,
părăsindu-mă, și am rămas singur,
viața s-o înfrunt.

Greu trec zilele și viața pare grea,
când cei din jur par că nu mă înțeleg,
și-mi dau senzația că îi plctisesc.

Dator mă simt să le mulțumesc
și iertare să le cer, că în actualitate
nu pot să fiu în toate de părerea lor.

Generațiile, se știe că între ele se confruntă
și devin antagoniste. Iar atunci când
vicii nocive, din import sunt asimilate,
apar neînțelegeri între generațiile trecute
și cele ce urmează.

Trăind și meditând la viața ce-a trecut
dor de acele timpuri mă cuprinde
și devin nostalgic, după cei plecați din viață
și pe veci pierduți.
06-06-2020