NOROC CHIOR

Fortuna să îi bucure pe alții
Un caz din asta nu mai fac
Istoria ne-arată că-mpărații
La un loc cu sărmanii zac.

În lupta surdă pentru zile
Pe toți i-a-mbrățișat țârâna
N-a reușit nici chiar Ahile
Să îi refuze Morții mâna

Coroana și-nfrunzitul laur
În toți s-a veștejit. Se știe
Că ne rămâne drept tezaur
Doar 4 șipci și niște cuie.

Deci tu să fericești, Fortună
Pe cine-oi vrea, mă dau bătut
Nu mai prezic de soare, lună
Pentru noroc nu mă mai lupt

Și-i las pe alții să se-adune
La tine-n poartă și să plângă
Pe-acei ce pe niște costume
Ar vinde și părinți și rudă.

Să-ți ducă ei la rang de artă
Lucrarea, și să-ți țină partea
Mie prefer ca nepătată
Să îmi rămână demnitatea!