E dimineață
Devreme.
Nu-mi vine să cred că primul gând
Mă duce la tine.
Ești atât de prezent, de aproape
Și-n același timp
Atât de departe.
...
Oh, mi s-a răcit cafeaua.
Am uitat să o beau,
Scufundată în gânduri, fiind.
Afară plouă mărunt.
Se preling necontenit picături
Pe geamul prin care privesc nicăieri.
...
Aș vrea să m-ascund.
Să nu simt.
Să te uit sau să te aud.
...
Am băut cafeaua,
S-a oprit și ploaia.
Privesc prin geam în tăcere și-aștept.
Să te mai aștept?
Să te mai aștept?
Pentru a lăsa comentarii este nevoie să te autentifici. Nu ai cont? Deschide unul!
0 Comentarii
La această poezie nu au fost adăugate comentarii, fii primul!