Șomuzul Mare


Șomuzul Mare, un râu mititel ,
Prin larga luncă trece,
Curgând alene, cotind des în cale,
Până ce, se varsă în Siret..

Izvorând din nordul moldovei mușatine,
Adunând în cale pârâuri mărunte,
Din izvoare de munte, ape cristaline ,
Pure și curate, minune pentru sănărate.

În copilărie, mulți prieteni ne adunam
Cutând bulboane unde ne scăldam,
Și bălăcindu-ne în apă, bucuroși
Și fericiți eram.

Lunca largă și roditoare, însoțind Șomuzul
Pe lungimea sa este dotată cu heleștee,
Cu pește populată, cu pășuni și holde roditoare
Făcând zona parcursă, frumoasă și bogată.

În epoca de aur, de industrializare, în aval,
Șomuzul a devenit murdar și tot mai poluant,
Distrugând viața ce-n el sălășluia,
Degajând miasme nocive, dizgrațioase
În aerul ce-l înconjura.

Acum după abolirea dictaturii comuniste,
Industria s-a degradat treptat și a încetat.
Se așteaptă ca Șomuzul Mare să redevină
Normal și natural, cum a fost odată.
07-03-2021



0 Comentarii

La această poezie nu au fost adăugate comentarii, fii primul!

Pentru a lăsa comentarii este nevoie să te autentifici. Nu ai cont? Deschide unul!