Încă trăiesc!

Un clinchet de primăvară
M-a trezit din hibernare.
O rază rătăcită de soare
Se plimbă agale pe pielea mea, obosită de iarnă.
Îmi strecor ființa din valul rece
Și simt cum viața pe alăturea-mi trece.
Absorb primăvara, savurând-o cu ochii uscați,
Şi nu mă pot sătura de aerul verde
Ce-l inhalez prin porii atrofiați.
Inima-mi se simte în piept ca-n colivie,
Zburdalnic zborul, nebuna și-l ia peste glie.
Să strige lumii că-i primăvară,
Că simte, că-i VIE !