Nemiloase vânturile soartei,
M-au aruncat în multe încercări,
Unde zi speram să fie, a fost noapte,
Unde visam să fie mâine, era trecutul ieri...
Astăzi, ajuns la popas de amintiri,
Filă cu filă recitesc povestea vieții,
Cu zile fericite printre rătăciri,
Când dragoste era lumina dimineții.
Lac negura trecutului acolo unde s-a născut,
Iluzia iubirii rămâie doar o tristă amintire;
În timpul ce mai este, de e puțin sau mult,
O să-l trăiesc iubind și din iubire...
Spovedanie în oglindă
Pentru a lăsa comentarii este nevoie să te autentifici. Nu ai cont? Deschide unul!
2 Comentarii
Gânduri optimiste... Salutare! Demult nu ai postat! La mulți ani! Înțeleg că ai tras o linie între decenii? Am și eu una cu ”oglinda”. O postez azi! M-ai stârnit! Să ne auzim și să ne citim de bine!
Mersi mult de vizită... sănătate să fie, restul - ne isprăvim!!!