Printre mii de fețe caut una, e cea pe care o visez ,
te caut zi și noapte-ntruna și nu vreau să mă resemnez.
Te caut pe cărări străine, pe drumuri goale hoinăresc,
iar când te văd că vii spre mine, pe loc îndată mă trezesc.
Și soarta iar îmi dă o palmă, rămân din nou pustiu și gol,
iar visele mi se destramă, când fără tine iar mă scol .
Am vrut să-ntreb cum te numești, dar nicidecum nu reușesc,
vroiam să aflu unde ești, ca mai ușor să te găsesc!
Te caut peste tot întruna și parcă uneori te văd,
iar când te strig, te-ntorc cu mâna, nu-mi vine ochilor să cred.
De când te caut, parcă lumea a devenit atât de mare,
iar toate fețele-s totuna, sau poate mie mi se pare?
Te caut autor Constantin Sandic
Te caut
Pentru a lăsa comentarii este nevoie să te autentifici. Nu ai cont? Deschide unul!
0 Comentarii
La această poezie nu au fost adăugate comentarii, fii primul!